Potrivit lui Dave Balter, buzz marketing-ul este un eveniment sau o activitate care generează publicitate, emoție și informație consumatorului.

În concepția lui Mark Hughes, buzz marketing-ul captează atenția consumatorilor și a mijloacelor de comunicare în masă până la punctul în care devine amuzant, fascinant sau de maxim interes public să se vorbească despre o marcă sau o firmă.

Astfel, există mai multe tipuri de buzz marketing, cu toate că aceastea se numesc marketing viral: value viral, guile viral, vital viral, spiral viral și vile viral. Aceste „tipuri” de marketing sunt prezentate la nivelul de zvonistică, adică la nivel de buzz marketing care nu se încadrează în planul nici unei campanii organizate de marketing viral şi care nu pleacă deci, de la un mesaj de marketing viral ci de la aspecte disparsate ale influenţelor care pot oricând interveni în marketingul clasic.

Value viral  reprezintă oamenii ce împart experienţele lor despre calitatea anumitor produse. Exemple: Hotmail, Amazon.com, cărțile Harry Potter etc.

Guile viral este tipul de marketing viral prin care cineva încearcă să „convingă” un prieten sau o rudă sau o cunoştiinţă de calităţile unui produs sau serviciu, ştiind în prealabil că poate fi răsplătit dacă reuşeşte să-l „convingă”. Exemple: magazin online order.tupperware.com, amway.com, Beenz etc.

Vital viral este caracterizat de ideea  că cineva vrea să împărtăşească experienţa sa cu un prieten, iar pentru a reuşi, prietenul acestuia trebuie să cumpere produsul la rândul său. Exemple: RealPlayer, Macromedia Flash, Adobe Acrobat etc.

Spiral viral este tipul de marketing prin care cineva vrea să împartă experienţa sa cu un anumit produs sau serviciu, care i se pare interesant sau amuzant, şi ştiind că prietenul său are aceleaşi gusturi, îl va găsi și el respectivul produs amuzant sau interesant. Exemple: clipul video Superfriends, Hampster Dance, FrogBlender etc.

Vile viral este un tip de „promovare” în care cineva încearcă un anumit produs şi îl găseşte a fi foarte prost, nesatisfăcător, astfel încât el previne pe oricine cunoaşte să se fereacă de acel produs care este de proastă calitate. Exemple: Apple Newton, Olestra, cartea „Plan B” etc.

Toate aceste tipuri, după cum se poate și urmări din definiții, se referă la procesul de buzz marketing. Acest proces constă în comunicarea de la persoană la persoană, adică la o comunicare mult mai apropiată care inspiră mult mai multă încredere. Consumatorii receptează un mesaj care îl transmit mai departe prietenilor, prietenii transmit mesajul mai departe la alți prietenii, și așa mai departe. Astfel, buzz marketing reprezintă fenomenul prin care o companie prezintă produsul unor oamenii pe care îi cunoaște, sau chiar clienților fideli, după care îi roagă să „promoveze” produsul prezentândul prietenilor lor. Practic este vorba despre strângerea unor voluntari care doresc să testeze produsul ca apoi să-l recomande mai departe, precizând experiența acestuia cu produsul respectiv.