in Articles Viral Marketing

Istoria Marketingului Viral

 

Marketingul viral sau publicitatea virală reprezintă o serie de concepte referitoare la tehnicile de marketing care utilizează rețelele sociale existente și alte tehnologii pentru a produce creșteri ale gradului de conștientizare de brand sau marcă (brand awareness) sau de a realiza alte obiective de marketing prin auto-replicarea proceselor virale. Tot acest proces este similar cu răspândirea virușilor. Acesta poate fi livrat prin viu grai (buzz marketing) sau prin efectele diverse ale rețelelor sociale de pe Internet (viral marketing) și a rețelelor de telefonie mobilă (mobile marketing).

Unii specialiști consideră că termenul de marketing viral a fost prima oară folosit de către Tim Draper, absolvent  al Harvard Business School și de Jeffrey Rayport. În anul 1996, Jeffrey Rayport  folosea tot mai des termenul de marketing viral în articolul Fast Company „Virus de Marketing”, ajungând să popularieze acest termen.

Totuşi, prima persoană care a scris despre marketingul viral a fost criticul media, Douglas Rushkoff, în anul 1994 când a scris cartea Virusul Media. Acesta prezintă marketingul viral asemenea unei epidemii de viruși care presupunea existența unei idei atractive care să reușească să cucerească un utilizator în așa fel încât acesta să-și dorească să împărtășească idea cu alții, astfel, infectându-i și pe aceștia.

Mai târziu, în anul 1997, termenul de marketing viral este folosit și de către Steve Jurveston, managerul Draper Fisher Jurvetson (DFJ) pentru a descrie campania inteligentă a celor de la Hotmail, prin care au şi devenit de altfel cunoscuţi. Această campanie prezenta strategia de marketing a serviciului gratuit de postă electronică Hotmail, care consta în atașarea reclamei lor în mailurile utilizatorilor. Astfel dacă o asemenea reclamă ajungea la un utilizator adecvat, acela va deveni „infectat”, adică se va înregistra, și atunci va putea infecta și alţi utilizatori.

În anul 2000, Sterne și Priore se refereau la marketingul viral ca fiind ,,vorbe purtate din gură în gură, pe baza de steroizi”. Un an mai târziu, Michael Solomon se referea la marketingul viral ca ,,activitate de marketing în care o companie recruta clienţi ca agenţi de vânzări pentru a răspândi vestea despre produse”.

Cu toate acestea, Bob Gerstley a fost printre primii cercetători de marketing care au scris despre algoritmii concepuți pentru a identifica persoanele cu potențial maxim de răspândire (social networking).